Sunt ultimele ore din 2008...
nu mă încearcă nici un sentiment, nu am aşteptat ultima zi din an, nu aştept anul nou...
îmi aduc aminte de anii în care 31 decembrie era ziua pe care o petreceam jumătate cu mama în bucătărie şi jumătate gătindu-mă pentru petrecerea de Anul Nou...
era plăcută agitaţia care ne cumprindea ... oare am cumpărat tot? oare va ieşi un chef monumental? cum să ne îmbrăcăm, cum ne facem părul....?
Mereu îmi aduc aminte de un anume revelion ... am plecat de acasă pe frig dar nici un fulg de nea nu cădea pe stradă... am petrecut până la 12 când am decis să ieşim în stradă pentru clasicele artificii, petarde şi bombe ce zguduiau cartierul... Nu mi-a venit să cred când am văzut stratul de zăpadă depus peste oraş... am crezut doar când m-am scufundat până la genunchi în omătul proaspăt - aspirinele ce au urmat nu se mai iau în calcul -
mi-ar plăcea dacă şi anul ăsta mi-ar face o asemenea surpriză...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu