joi, 31 ianuarie 2008

gardu mic...gradina mare...

Veneam azi cu metroul, rontaiam fericita la o punga de pufuleti... lume putina (culmea!) - probabil era ora de vina...- astept ...mai astept... apare si metroul ...ma sui, observ un loc liber langa doua fiinte (mama si fica)...
Pana aici nimic aiurea... ei bine... acum incepe... Nu sunt o fitoasa, nu am probleme sa stau langa un om sarac... asa ca am stat linistita langa cele doua chiar daca fata imi articula la fiecare 30 de secunde un cot ... nu m-a suparat nici cand imi urla in creieri ce pisica draguta are ea pe telefon...un mobil obisnuit ... In afara ca pareau sarace si putin proaste nu m-a frapat mare lucru la ele, mi-am zis ca e ceva obisnuit vad asta zilnic in metrou...Ei bine, nu ... Astea doua nu sunt obisnuite... sunt de-a dreptu culmea... Se ridica fata in picioare si incep sa ma uit si eu la ea... caciula de mos craciun in cap, geaca rosie al carei fermoar nu functiona, pantaloni de blugi murdari si mult prea scurti pentru varsta fetitei (si nu, acestia nu erau pantaloni trei sferturi) si culmea ...culmilor...in picioare cizmulite roz RUPTE!!!! Si atunci m-am uitat la mama ei.. si m-am intrebat ce fel de om trebuie sa fie ...sa isi lase copila aproape desculta DAR sa ii dea MOBIL!!!!

CE dracu e cu oamenii astia? suntem atat de neghiobi, snobi, prosti... incat sa ne cumparam mobile chiar daca ne ingheata picioarele? sa ne sune "super" mobilul suficient de tare incat sa acopere chioraitul stomacului gol?

joi, 24 ianuarie 2008

fantezie

ma gandeam de curand la mai noul meu hobby... anime-urile... stiu ca pare stupid ca un om in toata firea isi pierde vremea uitandu-se la desene animate, povesti fantastice cu printi, zane vrajitori... puteri paranormale si dragoste eterna....

ciudat e ca EU gasesc in aceste povesti fantastice visele copilariei... poate ca daca nu ar fi asa de bine realizate nu m-as obosi sa ma uit la povestile astea... nu as avea rabdare sa gasesc visele copilariei in aceste desene pe care le-au gandit niste japonezi cu multa imaginatie....





cati dintre noi nu ne-am dorit macar odata in viata sa putem face lucruri supranaturale... sa avem puterea de a schimba ceva in lume prin magie... sa invingem suferintele si durerea prin puterea unei iubiri la prima vedere... o iubire diferita total de cea din realitate.. una ce poate sa isi intinda aripile peste veacuri.... o dragoste care sa renasca cu fiecare generatie... cu fiecare renastere a sufletului....




sunt oameni pe lume - eu cel putin am cunoscut cativa - care au senzatia ca sufletul lor este aici de foarte mult timp... k au mai trait o viata, ca au mai vazut lumea cu bune si cu rele.. unii chiar pot sa iti povesteasca fragmente din vietile anterioare - stupid ar spune unii - .. eu zic ca nu e asa.. e frumos ca cineva in subconstient isi creeaza o lume numai a lui , o lume fantastica in care poate sa fie oricine si sa faca orice pentru ca nu exista reguli stricte ale unei realitati reci.....

imi place sa cred ca cei care realizeaza anime-uri sunt niste visatori care vad cu ochii mintii aceste lumi ireale , aceste povesti, acesti eroi care te bucura si te fascineaza....

acordati-va timp sa visati si altfel decat privind o telenovela / novela americana , altfel decat imaginandu-va ca eroina unui film sirops....

incercati si voi sa fiti eroi.... visati cu ochii mintii... retraiti copilaria ....

so many dreams ...

asta e ce simt eu ...


luni, 21 ianuarie 2008

NU DAU DOI BANI ...

Nu vă mai uitaţi la mine de sus în jos când intru ... ! Nu mă mai analizaţi de parcă aş fi ceva ciudăţenie... Nu dau doi bani pe ce credeţi voi despre mine, nu am venit sa îmi fac prieteni...
Nu îmi pasă dacă nu sunt în trend-ul vostru, nu îmi place să mă acopăr în farduri zilnic...
Nu mă uit mult în oglindă pentru că nu am de ce ... nu sunt o frumuseţe ca să stau să ma admir... mai mă uit să vad cât mi s-a mărit fundul în rest ...NU ÎMI PASĂ!
Nu cred că o haină de firmă mă face mai deşteaptă sau mai frumoasă, nu cred că o coafură trendy mă face să fiu alt om ....
Port la vârsta asta exact aceleaşi ţoale pe care le iubeam şi când eram puştoaică... vorbesc acum exact la fel ca şi atunci (poate puţin mai acru)...
Mi-a spus acum ceva zile o colegă * NU îmi plac trendurile... nu ma bag în chestiile de grup... urasc să fiu parte dintr-o gloată care face acelaşi lucru doar pentru că e la modă...*
Ţin să îi spun că sunt de acord cu ea, NU VREAU să fiu parte din moda voastră! Nu am fost şi nu sunt genul de domniţă care merge cu grupul, care face ce face grupul...
Nu, nu şi iar nu !
Vă rog mult nu mă mai analizaţi, nu aveţi ce ... puteţi doar face presupuneri superficiale şi nerealiste...
Şi o ultimă rugăminte NU emiteţi judecăţi de valoare la adresa mea!
MULŢUMESC!

luni, 14 ianuarie 2008

de ce nu dau nume....

de ce nu dau nume? asta e intrebarea la care tin sa va raspund aici...
nu dau nume odata pentru ca sunt oameni care nu merita publicitatea, oameni care nu sunt atat de importanti incat sa fie numiti... si mai este o categorie, cea a celor pe care nu-i numesc deoarece nu vreau sa fie legati de povestile scrise de mine... e o forma de ai proteja, o modalitate de a-i asigura ca desi ei se recunosc in povesti restul lumii nu stie cine sunt ei ....

de aia nu dau nume....

de ce nu imi dau numele?
pentru ca ma apar de cei care sunt prea curiosi, de cei care au idei preconcepute...

miercuri, 9 ianuarie 2008

de ce nu imi place iarna 2...

uite ca a venit momentul sa mai spun inca un motiv pentru care nu imi place iarna...
nu imi place pentru ca e frig , pentru ca iarna ma enervez mult, pentru ca nu pot gandi liber ... asa sunt eu iarna nu simt nimic,nu supor multe lucruri, sunt irascibila...
dar nu e asta motivul principal pentru care NU SUFAR IARNA...desi pare ciudat O Urasc pentru ca nu pot SA VISEZ... iarna asta cu frigul ei, cu zapada care devine o povara...iarna asta ma ingheata, nu ma lasa sa vizes, ma face negativista...ma face sa nu mai ma incred in oameni..si ce e mai rau NU MAI CRED IN MINE...

VREAU SA VINA VARA!!!!

sâmbătă, 5 ianuarie 2008

De ce nu îmi place IARNA...


Uite că m-am decis să scriu de ce nu îmi place iarna...

Nu sufăr frigul şi nămeţii... urăsc Bucureştiul pentru că mă văd nevoită să învăţ înnotul pe timp de iarnă. Primarii , drăguţii, au alte ocupaţii...ce ? e strada îngropată în omăt? ei şi? ...
Asta a fost faza unu a furiei contra capitalei ... restul ... va urma
PS: multumesc celui care a facut aceasta poza!

sper să vă placă

Loading...