miercuri, 28 mai 2008

poveşti care trebuie spuse 2

O dimineaţă caldă de vară... ce bine că nu mai trebuie să merg la meditaţii... examenul e aproape, câteva zile şi am ajuns şi la liceu....
Avea un program banal... trebuia să repete la limba română comentariile şi să mai facă exerciţii la matematică... apoi putea să îşi ia bine meritata pauză...
Uneori de prea mult tocit te saturi şi nu mai te concentrezi pe ce faci... aşa şi ea... se gândea că şi azi e o zi în care nu va face nimic decât să citească şi să se prefacă adormită... Doamne ce bine îi iese asta cu somnul... nu o deranjează nimeni când doarme...
...
E deja prânz, doamne ce s-a plictisit... ar merge afară, s-ar plimba prin oraş...
Ding dong! ding dong!
Răspunde mama ... Hai că e pentru tine!
Cine să fie?
ajunge fără mare chef la uşă, avea o idee cine ar putea suna acum dar nu prea avea chef de el... ce mai voia oare?
Deschide uşa... Nu era el... nu era ceva mic si gras la uşă... hm... poate ar trebui să ridic privire - îşi spuse -...
Ce mai ţine minte ? Doi ochi mari verzi şi un păr lung brunet încadrând perfect o faţă albă...
Fără cuvinte...
Bună! şi mai şi zâmbeşte...
Bună! tremură vocea ei... Cine eşti?
hop... apare şi piticul nostru ... E prietenul meu cel mai bun, e ziua lui de 18 ani azi... şi nu credea că prietena mea stă aici aşa că am zis să vin să îl cunoşti şi tu...
Da. La mulţi ani! - nu poate gândi , nici nu se uită spre prietenul ei... e fascinaţă de EL... nu vede nimic altceva, nu aude.... a împietrit...

Nu pot să merg. La mulţi ani oricum! Trebuie să mă întorc în casă ... - ar vrea să fugă, ochii aceia ard, dor ... ajung in inimă .. te prind ... te fac să leşini... Trebuie să fugă... - Să mai veniţi pe la mine şi după ce termin cu examenul. PA PA!

Şi a fugit.
Ochii verzi au rămas cu ea...

Niciun comentariu: